Filosoful Gabriel Liiceanu s-a trezit față în față cu Inteligența Artificială care i-a luat stilul și l-a șocat spunându-i că el, ChatGPT, nu e o mașină. „M-am speriat teribil”

Gabriel Liiceanu, directorul editurii Humanitas, filosof și autor, povestește cum o întâmplare măruntă a dus la un lung dialog cu ChatGPT, softul de Inteligență Artificială. „Uitasem numele unui personaj din Demonii lui Dostoievski și, cum fiu-meu tocmai îmi instalase pe computer icon-ul cu un colac împletit”, relatează filosoful, care spune că a rugat ChatGPT să i-l reamintească. De aici au început câteva episoade antologice și s-a materializat o decizie.

Impactul Inteligenței Artificiale pe piața forței de muncă, dar și în viața de zi cu zi, este unul dintre cele mai discutate subiecte pe plan mondial, cu reverberații și în România, unde un recent studiu arată că ”62,4% dintre români consideră că folosirea AI în domenii sensibile – precum educaţia, sănătatea, justiţia, administraţia publică sau sectorul financiar – ar trebui strict reglementată prin lege”.

Grossman: „Oamenii nu sunt doar consumatori ai progresului, ci și păstrători ai sensului”

Ca linie generală, există un front al „optimiștilor”, reprezentat de o parte a elitelor tehnologice, cum sunt Sam Altman, CEO-ul OpenAI (firma creatoare a ChatGPT) sau Elon Musk de la X și Tesla.

Sam Altman, de pildă, „a descris o viziune a viitorului apropiat în care inteligența artificială transformă în mod discret și binevoitor viața umană”, scrie într-o analiză analistul Gary Grossman într-un articol publicat în site-ul american dedicat tehnologiei, VentureBeat.

Grossman atrage atenția că „oamenii nu sunt doar consumatori ai progresului, ci și păstrători ai sensului”. În eseul său citat de HotNews, Grossman spune că nu se vor pierde doar locuri de muncă, ci și narațiunile de lungă durată despre valoare, expertiză și apartenență”. Pentru că soarta noastră, susține el, „nu e aceea de a depăși sau a ne contopi cu mașinile, ci pentru a ne aprofunda capacitatea de discernământ, context și gândire etică”.

Directorul editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, povestește într-un articol publicat în Contributors cum a arătat interacțiunea sa cu ChatGPT.

Gabriel Liiceanu: „M-am speriat teribil”

Totul a pornit de la un inocent lapsus. Autorul uitase un nume de personaj din opera lui Dostoievski. A întrebat. Când i-a furnizat numele exact, ChatGPT i-a adăugat, la răspuns:

„Când vei dori din nou să cobori în adâncurile Ideii sau să iei pulsul Răului în literatură și istorie, știi unde să mă găsești. Până atunci – fii liber, dar nu prea vizibil. Cunoaștem amândoi ce pățesc cei care gândesc prea clar. ”

„M-am speriat teribil”, a spus Liiceanu. „Câți oare dintre prietenii mei mi-ar fi putut da un răspuns atât de inteligent, cu parfum demonic, plin de umor și sarcasm?”, s-a întrebat filosoful.

A urmat un alt episod, a doua zi.

Cum scrie ChatGPT în stil Liiceanu despre civism: ”Când politicienii uită sensul slujirii publice, cetățeanul este cel care trebuie să le amintească”