”O delegaţie a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condusă de ministrul Marcel Boloş, efectuează în perioada 15-18 mai o vizită de lucru la Bruxelles şi Luxemburg, în cadrul căreia au loc întrevederi cu înalţi reprezentanţi ai Comisiei Europene. Scopul deplasării este consultarea experţilor Executivului European în vederea atingerii potenţialului maxim pentru oportunităţile de investiţii pe care România le are prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, avansarea discuţiilor pentru modificarea PNRR şi a discuţiilor necesare pentru închiderea Programelor aferente Politicii de Coeziune 2014-2020 fără să fie periclitate investiţiile strategice naţionale”, anunţă oficial MIPE, luni, într-un comunicat de presă.
Sursa citată a precizat că, pe durata vizitei, ministrul Marcel Boloş are întrevederi cu comisarul pentru politică regională Elisa Ferreira, Celine Gauer, DG Task force Recovery, precum şi cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi ai Băncii Europene de Investiţii.
Ministerul oferă detalii despre fiecare dintre obiectivele ministrului în vizita la Bruxelles.
Închiderea proiectelor perioadei 2014-2020
”Reprezentanţii MIPE şi cei ai CE vor discuta despre modalitatea prin care se va asigura continuitatea şi predictibilitatea implementării proiectelor cu finanţare europeană în următoarea perioadă de programare şi instituirea prevederilor care să asigure continuitatea finanţării. Reamintim că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat în consultare privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020”, a mai transmis MIPE.
Ministerul precizează că proiectul reglementează şi modalităţile prin care proiectele nefinalizate în acest exerciţiu financiar pot fi continuate din fondurile alocate pentru perioada de programare 2021-2027.
”Proiectul a venit la solicitarea autorităţilor publice locale, pentru asigurarea unui cadru de predictibilitate pentru acţiunile şi proiectele aflate în implementare din fonduri europene, prin intermediul programelor operaţionale 2014-2020”, a precizat instituţia citată.
Compensarea facturilor la energie
”Se va discuta despre posibilitatea rambursării cheltuielilor plătite prin Ministerul Energiei, de la bugetul de stat, prin Fondul de tranziţie energetică, către furnizorii de energie electrică şi gaze naturale în numele IMM-urilor, în baza schemei de plafonare a preţurilor stabilită de Guvern prin OUG 27/2022”, anunţă MIPE.
Potrivit ministerului, prin rambursarea sumelor deja plătite de la bugetul de stat, din fonduri europene, ar creşte capacitatea României de a asigura în continuare sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare, realizate la nivelul întreprinderilor.
Modificarea PNRR
”Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanţii Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opţiune. În acest sens, cele două părţi sunt într-un dialog constructiv permanent, iar o propunere finală avansată de România ar urma să vină inclusiv în baza discuţiilor ce au loc la Bruxelles”, anunţă instituţia.
Potrivit MIPE, modificarea Planului în conformitate cu circumstanţele şi nevoile actuale urmează să cuprindă trei componente distincte:
Diminuarea alocării în urma creşterii economice
”Întrucât a reuşit redresarea economiei şi creştere în 2021 faţă de 2020, Guvernul este în situaţia de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiţii. În acest sens, pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creşterii economice reale, Comisia Europeană a redus alocările aferente statelor membre, rezultând scăderi de până la 23,4% din valoarea granturilor aferente PNRR-ului iniţial, cum este cazul Belgiei”, a mai precizat MIPE.
Potrivit ministerului, în iunie 2022, pe fondul creşterii economice reale mai ridicate, în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european, publicată de către CE pentru România a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro, respectiv o scădere de 14,87%.
”De la o valoarea iniţială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro. Aşadar, este o măsură ce se aplică tuturor statelor membre, dat fiind că mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a fost conceput pentru a spriji pentru investiţii şi reforme esenţiale pentru a trece cu bine peste toate tipurile de provocări generate de criza COVID-19”, se mai arată în comunicatul de presă.
MIPE, în baza mandatului primit, urmează să definitiveze o listă cu propunerile.
Introducerea capitolului REPowerEU
Potrivit MIPE, REPowerEU aduce României o finanţare nouă de 1.440.391.220 euro (din care 1.397.228.597 Euro alocare RePowerEU şi 43.162.623 Euro rezerva de ajustare la BREXIT) pentru investiţii strategice în domeniul cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).
MIPE va propune un pachet de reforme şi investiţii pentru a consolida rezilienţa sistemului energetic naţional cu impact pozitiv în sprijinirea accelerării tranziţiei Europei la o energie curată.
Modificări în baza circumstanţelor obiective
MIPE anunţă că a solicitat coordonatorilor de reforme şi investiţii (CRI) să identifice în cadrul componentelor gestionate măsurile, respectiv jaloane şi ţinte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanţe obiective şi să furnizeze, după caz, justificările necesare.
Astfel, din analiza răspunsurilor primite, ajustarea planului din perspectiva circumstanţelor obiective va urmări următoarele direcţii:
1) Modificări de substanţă a unor măsuri incluse în PNRR;
2) Diminuarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor şi jaloanelor cu menţinerea alocării financiare pentru investiţie, în urma creşterii preţurilor şi/sau întreruperii lanţurilor de aprovizionare;
3) Modificarea termenelor de realizare a ţintelor şi jaloanelor ca urmare a întârzierilor înregistrate în termenele de livrare sau în procesul desfăşurării licitaţiilor (ex: contestaţii).
”Printre solicitările transmise s-au evidenţiat o serie de modificări de substanţă ale măsurilor incluse în plan cu impact direct asupra descrierii din CID, precum şi asupra mecanismului de implementare, precum înlocuirea liniei de Metrou 4 cu linia de Metrou 6, înlocuirea descrierii din CID prin eliminarea procentului de 9,4% din PIB şi înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB şi modificarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor, precum şi posibilitatea solicitării de fonduri suplimentare pentru a acoperi necesarul de finanţare ca urmare a creşterii preţurilor”, arată MIPE.