Ce a învăţat România după ce mai multe drone ruseşti au fost doborâte pe teritoriul său şi ce trebuie să ştie populaţia din zonă

• Autoritățile române nu au reușit să vină cu un răspuns plauzibil la faptul că, mai bine de 24 de ore, au încercat să ascundă informația că resturi ale unei drone au fost găsite de localnici într-un sat din județul Tulcea. Deși partea ucraineană a transmis că bucăți dintr-o dronă rusească au aterizat pe țărmul românesc, autoritățile române au fost impasibile timp de zeci de ore. Apariţia unor noi astfel de situaţii i-a determinat, ulterior, să recunoască şi să şi acţioneze.

• Informațiile privind modul în care populația ar trebui să se protejeze sunt încă neclare, după mai multe incidente de acest fel în zonă.

• Din cauza lipsei semnalului de telefonie mobilă, mesajele nu pot fi trimise prin sistemul RO-Alert, astfel că, în caz de pericol, populația va fi alertată, ca în secolul trecut.

• Reporter 24 a căutat răspunsuri din surse necontestate despre cum ar trebui să reacționeze România, dar mai ales populaţia din zonă.

Guvernul Român a minţit, sub presiunea de a evita activarea Articolului 5 al NATO

Cerasel Cuteanu este un doctorand al Universității Babeș-Bolyai, specializat în marketing, care efectuează o cercetare doctorală interdisciplinară în jurul fake news. Cuteanu este și Fellow al Media Journalism Research Center, iar proiectul său vizează educarea consumatorului pentru a reacționa în timp real la fake news.

În ceea ce priveşte cazul recent al dezinformării privind dronele rusești în România, Cerasel Cuteanu evidențiază importanța unei comunicări coerente și corecte din partea autorităților. El analizează modul în care un „fake news” poate afecta percepția consumatorilor și argumentează că politicienii ar trebui să evite implicarea în combaterea fenomenului, pentru a menține democrația și încrederea în informație.

Cât de mult v-a influenţat cazul dronelor ruseşti căzute pe teriotriul României? Răspunde unui scurt sondaj

„Sub presiunea de a evita activarea Articolului 5 al NATO, Guvernul român a pretins în mod fals că nu au căzut drone rusești pe teritoriul românesc, o decizie menită să înșele proprii cetățeni în loc pe dușman. Urmările acestei înșelătorii confirmă în mod clar că utilizarea știrilor false, chiar în scopul unui rezultat corect, este o strategie impractică.

(…) Președintele României, Klaus Iohannis, a respins ferm afirmațiile Ucrainei, susținând că nicio dronă nu a aterizat vreodată pe teritoriul românesc.

Cu toate acestea, adevărul din spatele presupusului incident al dronei rusești pe teritoriul românesc a ieșit în sfârșit la iveală. După publicarea imaginilor care arată resturile și confirmarea ulterioară din partea Ministrului Apărării, s-a stabilit fără echivoc că o dronă rusă a căzut într-adevăr pe teritoriul românesc. Astfel, Președintele a fost obligat să își revizuiască declarația inițială.

(…) Cu toate că intențiile sale au fost, probabil, bune, acțiunile Președintelui s-au dovedit a fi extrem de problematice, deoarece au declanșat o serie de evenimente care ilustrează pericolele bazate pe știri fabricate”, arată Cuteanu.

Expertul spune că s-a dovedit în cele din urmă că un abuz de putere a fost meticulos orchestrat pentru a asigura eficacitatea unei campanii de dezinformare.

„Această tactică, adesea folosită de guverne, își propune să inducă în eroare publicul și să manipuleze percepția acestuia. Primarul unui sat, care fusese vizat de dronele rusești care atacau portul ucrainean Izmail, a vorbit despre o dronă căzută în zonă. Cu toate acestea, i s-a atras imediat atenția să nu discute mai mult despre acest subiect, deoarece ar fi putut escalada tensiunile dintre România, NATO și Federația Rusă.

O altă consecință a deciziei greșite de a răspândi dezinformări a fost că Federația Rusă, percepând utilizarea știrilor false ca pe o vulnerabilitate, și-a menținut poziția îndrăzneață. Ca rezultat, au fost găsite încă două drone pe teritoriul românesc în săptămânile care au urmat minciunii Președintelui român”, mai spune Cerasel Cuteanu.

Ce face ISU

Daniel Năstase, din cadrul ISU Tulcea, spune că activitatea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă s-a intensificat încă din februarie 2022, când a început invazia rusă în Ucraina în special în zona trecerii de frontieră Isaccea-Orlovka.

Atunci, ISU a organizat o tabără pentru cetățenii ucraineni care fugeau din calea războiului, oferindu-le asistență medicală, psihologică și locuri de cazare.

Cât de mult v-a influenţat cazul dronelor ruseşti căzute pe teriotriul României? Răspunde unui scurt sondaj

În ceea ce priveşte atacurile recente și impactul asupra României, reprezentantul ISU admite că există îngrijorare în special pentru locuitorii din zonele apropiate de graniță, însă, autoritățile române au luat măsuri pentru a liniști populația și a asigura că sunt alături de aceasta.

El a ţinut să menționeze că teritoriul României și cetățenii români nu sunt ţinete direct vizate.

„Sunt câteva localități pe teritoriul graniței unde distanța între între maluri și localități nu este mai mult de 200-300 metri. Situația este puțin încordată, să zic așa, mai ales pentru cetățenii care locuiesc în aceste zone, cetățeni care foarte puțini din ei au trecut printr-un conflict armat. Poate doar bătrânii au trecut prin al 2-lea război mondial și știu ceea ce, ce înseamnă să să explodeze ceva lângă tine la chiar și la câteva sute de metri.

Vreau să fac o o remarcă foarte importantă nu teritoriul României este vizat. Nu cetățenii României sunt vizați. Nu localitățile din România sunt vizate. Faptul că s-au descoperit rămășițe de drone sau de obiecte căzute din spațiul aerian este un lucru strict incidental, accidental. Nu este o graniță cu zid până spre cer, să nu treacă nici pasărea. Lucrurile acestea se întâmplă.  Aceasta este situația în momentul de față. Aceasta este situația geopolitică”, a declarat Năstase.

ISU a luat măsuri pentru a asigura securitatea în zonele vulnerabile, inclusiv prin dislocarea de personal și echipamente în teren. Au fost create adăposturi, iar autoritățile locale au responsabilitatea de a identifica și menține locații pentru adăpostirea populației în caz de urgență.

Din cauza caracteristicilor terenului, construirea de adăposturi precum cele din orașe este dificilă, aşa că s-a luat decizia de a a se amenaja adăposturi temporare în locul adăposturilor permanente.

„Noi ne-am adaptat, iar autoritățile române au luat toate măsurile pentru a liniști și pentru a da încredere populației că suntem alături de ei în primul rând și că nimic din informațiile care care ne revin nu ne duce cu gândul la o escaladare sau la ceva mai tragic. Din fericire, cetățenii de pe graniță, să zic așa, au reacționat foarte bine.

E normal să te sperii, e normal să intri în panică, e normal să-ți faci griji. Dar încă de de la primele bombardamente pe malul ucrainean, la graniță cu cu județul Tulcea, autoritățile au fost în teren și autoritățile au fost prezente la fața locului. Da, din punctul nostru de vedere, al Inspectoratului pentru Situații de Urgență, am luat mai multe măsuri și prima măsură, zic eu cea mai importantă, este faptul că am dislocat acolo în teren, la Ceatalchioi și la Chilia Veche, oameni care sunt permanent acolo. (…) Acest tip de adăposturi se folosesc și în teatrele de război, între teatrele de operații din Afganistan s-au folosit foarte mult, se folosesc peste tot în lume.

(…) În Delta Dunării terenul este diferit față de ceea ce știm. În restul teritoriului este un teren nisipos, cu pânza freatică foarte sus. Dacă sapi un metru, probabil nu, probabil cu siguranță vei da de apă. N-ai cum să construiești adăposturi, cum sunt în orașe, la subsolul blocurilor, la subsolul caselor. Tocmai de aceea, la solicitări a administrației locale și în discuții cu Ministerul Apărării Naționale, cu prefectura, în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a luat această decizie”, a conchis Daniel Năstase.

Cât de mult v-a influenţat cazul dronelor ruseşti căzute pe teriotriul României? Răspunde unui scurt sondaj

„Din experiența pe care am avut-o și informațiile pe care pe care toată lumea le are, astfel de de atacuri aeriene asupra porturilor din Ucraina nu sunt de foarte lungă durată, nu durează ore, 3-4-5 ore, durează câteva minute. Ei se pot adăposti acolo. În ideea aceasta a fost au fost construite aceste adăposturi, dar cred că mai mult pentru psihicul oamenilor de acolo și pentru liniștea lor. Ele n-au fost folosite”, a adăugat reprezentantul ISU Tulcea.

Cum sunt acoperite de sistemul RO-Alert zonele fără semnal GPS

Ce se întâmplă însă atunci când populaţia civilă nu poate fi alertată, în unele cazuri, din lipsa semnalului GPS și disfuncționarea sirenelor sau dacă telecomunicaţiile sunt perturbate?

Cei de la ISU spun că, dată fiind dimensiunea relativ mică a localităților, autoturismele echipate cu portavoce sunt utilizate pentru a transmite mesaje prin stațiile de comunicații.

„Fiecare coleg de-al meu are o astfel de de stație. Această stație nu depinde de un semnal GSM, nu depinde de multe lucruri. E o rețea criptată, e o rețea directă, iar în cazul în care informațiile nu pot ajunge pe alte căi la populației, ei sunt înștiințați pe aceste stații prin telecomunicații radio despre ceea ce trebuie să transmită mai departe populației și aceștia vor umbla din poartă în poartă.

Gândiți-vă că localitățile acestea nu sunt niște localități mari, sunt relativ micuțe. Imediat se poate se duce vestea și umblând cum autoturismul. De aceea sunt și autoturisme acolo. Umblând cu autoturisme. Autoturismele sunt dotate cu acele portavoci.

În spațiul public s-au făcut diferite comentarii pe pe tema aceasta, dar în cazul în care pică tot ceea ce înseamnă telecomunicații, telecomunicații și sisteme de alarmare, această soluție este o soluție foarte viabilă și foarte eficientă”, a mai afirmat Daniel Năstase.

România ar urma să instaleze un sistem anti-drone

România are planuri de a implementa un sistem de apărare împotriva dronelor la graniță, cu scopul de a contracara amenințarea reprezentată de dronele rusești folosite în Ucraina și care pătrund pe teritoriul său, au afirmat surse guvernamentale vineri. Sistemul va fi construit pe tehnologia dezvoltată de mai multe state membre ale NATO, conform informațiilor furnizate de sursele menționate.

Cât de mult v-a influenţat cazul dronelor ruseşti căzute pe teriotriul României? Răspunde unui scurt sondaj

Într-o primă etapă, tehnologia va fi exclusiv utilizată de România, iar achiziționarea efectivă a sistemului de apărare va depinde de acordul statelor furnizoare.

Decizia de a instala un astfel de sistem de apărare a fost luată în contextul în care cel puțin patru drone utilizate de Rusia în atacurile din Ucraina au ajuns pe teritoriul României. Trei dintre aceste drone au aterizat în proximitatea Dunării, care reprezintă granița naturală dintre România și Ucraina, în timp ce una a fost identificată la doar zece kilometri distanță de Tulcea, adânc în interiorul teritoriului național.

Ministerul Apărării a declarat public că nu dispune de mijloace adecvate pentru a intercepta dronele kamikaze folosite de Rusia în Ucraina.

Locuitorii din zona de frontieră cu Ucraina au solicitat în mod constant protejarea zonei, iar inițial, Ministerul Apărării a răspuns trimițând adăposturi pentru a asigura protecția populației.

Concluziile Ministerului Apărării

Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, a dat la începutul lunii explicaţii în plenul Senatului despre dronele căzute în judeţul Tulcea, el afirmând că expertizele tehnice ale fragmentelor găsite în zona Deltei sunt finalizate, iar raportul a fost înaintat Parchetului General.

Ministrul a mai spus că teritoriul României nu a fost vizat, impactul fiind de natură accidentală.

Tîlvăr a subliniat că dronele nu au conţinut elemente de luptă active, respectiv exploziv şi că nu au putut fi observate de către sistemele de supraveghere şi avertizare timpurie din motive obiective care ţin de ”evoluţia acestora la înălţimi mici şi foarte mici precum şi din cauza ecranării generate de teren şi de infrastructura portuară a Ucrainei”.