Experții și prefectul Capitalei, Toni Greblă, sunt de părere că nu sunt puține clădirile cu risc seismic în București. Prefectul estimează un număr de „ordinul a o mie”. După cutremurul din 1977, clădirile construite în București au respectat reguli stricte privind riscul seismic, potrivit declarației lui Toni Greblă citate de News.ro:
“De altfel ce s-a construit mai ales după anul 1977 s-a construit respectând o normă foarte strictă care permite clădirilor să reziste la un cutremur de cel puţin 8 grade pe scara Richter”.
Experții susțin că edificiile construite între 1963 și 1989 și cele după anul 2000 sunt cele mai sigure în caz de cutremur în Capitală. Normele complete pentru rezistența clădirilor la cutremure au fost adoptate în 1963, astfel clădirile construite înainte acestui moment prezintă riscuri. Clădirile cu unul sau două etaje ar putea rezista unui cutremur similar celui din 1977, dar cele de trei etaje prezintă riscuri ridicate.
Clădirile de peste trei etaje construite între 1990 și 2001 prezintă un risc ridicat la cutremur, deoarece în această perioadă s-a construit mult fără respectarea normelor și chiar fără autorizație. Expertul în rezistența clădirilor la seism, Alexandru Cojocariu, explică acest lucru.
Ce s-a construit între 1990 și 2000 s-a construit într-o vreme când nu exista PUB-ul Bucureştiului şi nu exista obligaţia proiectului tehnic pentru emiterea autorizaţiilor de construire. Drept pentru care lumea construia cum îi trăznea prin cap, lua o amendă de şapte milioane – plătibilă jumătate în 48 de ore – şi intra în legalitate.
În anii ’90, Primăria Capitalei a efectuat o primă evaluare a riscului seismic, evaluând clădirile mari construite înainte de 1963. Au rezultat aproape 400 de imobile cu risc seismic ridicat. Expertize au fost efectuate și pentru clădirile construite în perioada comunistă, care, potrivit experților, respectă normele privind rezistența la cutremur.
Există încă o zonă incertă în București, unde multe clădiri nu au fost niciodată evaluate, iar proprietarii sunt singurii care pot afla cum s-ar comporta casele lor în caz de cutremur. Potrivit informațiilor oficiale furnizate de Administrația Municipală privind consolidarea clădirilor de risc seismic, există peste 360 de clădiri în „clasa 1 de risc seismic”, cunoscute sub numele de „clădiri cu bulină roșie”.
Alte peste 370 de clădiri din București sunt catalogate în „clasa 2 de risc seismic”, însemnând că un cutremur puternic le-ar putea avaria grav. Majoritatea clădirilor școlare sunt evaluate și, în cazul unui cutremur, acestea, alături de internate, săli de sport și instituții de stat, pot fi utilizate pentru adăpostirea temporară a populației.
Refugiile din București, în cazul procederii un seism
Prefectul Capitalei a fost întrebat, ieri, dacă în Capitală există puncte de prim ajutor în caz de cutremur:
Nu avem puncte, sunt stabilite dar nu sunt puncte care să fie astăzi operaţionale, pentru că este vorba de şcoli, instituţii de stat, săli de sport, etc, dar care imediat dacă doamne fereşte se întâmplă un cutremur pot fi folosite pentru o adăpostire temporară. Există internatele, există şcolile, internatele de licee, ale facultăţilor, pentru că în cazul unor asemenea evenimente, cursurile facultăţilor, programul de funcţionare a şcolilor se întrerupe, astfel încât există spaţii suficiente, predeterminate pentru un asemenea nedorit eveniment.
Toni Greblă a precizat că marea majoritate a clădirilor şcolare sunt expertizate.