Liniștea s-a așternut la loc peste Pasajul Unirii. Două primării, cea a Sectorului 4 și a Municipiului București, Brigada Rutieră a Poliției Române, Inspectoratul de Stat în Construcții și firmele implicate în proiectarea și execuția limitatorului de înălțime nu au putut explica și ce norme de siguranță au fost luate în calcul. ISC vorbește despre „practică inginerească”, dar pretinde că nu există reglementări tehnice specifice, nici la nivel național, nici la nivel internațional.
Pe 23 decembrie 2022, un autocar plin cu turiști greci a agățat limitatorul de înălțime montat la intrarea în Pasajul Unirii din Capitală. Grinda de gabarit a căzut peste autovehicul, care s-a turtit sub greutatea ei, pasagerii fiind prinși în interior ca într-o menghină. Unul a decedat, iar alți 24 de răniți au ajuns la spital.
Limitatorul de gabarit montat pentru a restricționa circulația a acționat ca o adevărată ghilotină. Cu rolul de a preveni accidentele, limitatorul a devenit el însuși un pericol de moarte.
De la reabilitarea pasajului, realizată în iunie-august 2022 de către Primăria Sectorului 4, au avut loc 7 accidente rutiere: camioane, tiruri sau alte autocare fie au lovit limitatorul, fie au rămas blocate în tunel. Ultimul incident a avut loc la începutul lui 2023, pe 14 ianuarie, când un alt tir a rămas înțepenit în pasaj.
Libertatea a încercat să identifice care au fost factorii implicați în proiectarea, execuția, montarea și avizarea porții de gabarit, montată la intrarea în pasaj pe ambele sensuri, dar și să afle ce prevăd normele ce reglementează realizarea acestor tipuri de limitatoare de gabarit: materiale de construcție, dimensiuni, greutate.
Să le luăm pe rând.
Primăria Sectorului 4: „Experți. Nu am avut nicio altă implicare”
Beneficiarul lucrărilor de reabilitare a Pasajului Unirii este Primăria Sectorului 4. „Primăria Sectorului 4 a preluat în administrare Pasajul de la Primăria Municipiului București, a finanțat lucrările de reabilitare a obiectivului, a organizat licitațiile, a recepționat investiția.”, a comunicat pentru Libertatea instituția condusă de Daniel Băluță.
„Nu am avut nicio altă implicare. Am apelat la experți tehnici atestați MDLPA de la Universitatea Tehnică de Construcții București. Deciziile și toate avizele legate de lucrări au fost luate de instituțiile abilitate”, a mai comunicat Primăria.
Firmele care au proiectat, Yardman și Concrete&Design Solutions SRL, nu răspund
Conform documentelor puse la dispoziția Libertatea, grinda de gabarit a fost proiectată de firmele Concrete & Design Solutions SRL și Yardman SRL. „Primăria a încheiat cu asocierea Concrete și Yardman un contract subsecvent în baza Acordului-Cadru nr. 177/20.11.2019”, a comunicat PS4.
Libertatea a contactat cele două firme. La numărul de telefon al companiei Yardman a răspuns o persoană care s-a recomandat drept „administrator”. Când a aflat motivul apelului, a menționat că va reveni în 15 minute. N-a mai făcut-o.
Yardman, firmă de arhitectură din Voluntari fondată în 2011, are 8 angajați, o cifră de afaceri de 900.000 de euro și un profit de peste 200.000 de euro în 2021. Acționari sunt Robert Nicolae Grigore (82,6%) și Eugen Florentin Codreanu (17,4%), cei doi fiind și administratori.
Alături îi este o firmă care câștigă contracte cu primării din București, cu sectorul 3 și 4: Concrete&Design Solutions SRL este o firmă mare, cu 64 de angajați, de 8 ori mai mulți, cifră de afaceri și profit superioare (8,3 milioane, respectiv 3,1 milioane de euro pe 2021).
Compania cu trei acționari (Alexandru Bogdan Fulga, Mihnea George Crihan și Diana-Ionela Tudor) are multe clădiri proiectate în sectorul 4. Printre ele, noile clădiri ale Pieței Sudului (inaugurată în 2020) și Pieței Norilor, cea din urmă nefiind încă redeschisă.
Libertatea a sunat și la compania Concrete&Design, însă persoana care a răspuns la telefon a menționat că nu poate face legătura cu nimeni, pentru că „sunteți de la presă”, iar singura posibilitate de contact este cea prin e-mail.
În răspunsul scris, Concrete nu răspunde punctual la întrebări, ci susține doar că proiectarea s-a făcut „prin specialiștii și experții Universității Tehnice de Construcții București – Catedra Căi Ferate Drumuri și Poduri”. Printre aceștia s-a numărat și inginerul Radu Răcănel, care a spus în cadrul unui interviu acordat Libertatea că „poarta a fost făcută corespunzător dintr-un material corespunzător, a fost dimensionată”.
El a declarat că nu se putea realiza dintr-un material mai ușor, doar „oțel sau beton, fie o combinație a celor două”.
Bog’Art nu vorbește nici ea
Firma Bog’Art, care a câștigat licitația privind lucrările de reabilitare a Pasajului Unirii, a executat și montat și cele două grinzi de gabarit, conform răspunsului oferit de PS4.
Libertatea a solicitat firmei Bog’Art, pe 23 ianuarie 2023, să discute cu un reprezentant despre porțile de gabarit, eventual cu managerul de proiect Alexandra Pascu, dar nu a obținut niciun răspuns.
Comisia Tehnică de Circulație din PMB: Poarta de gabarit nu intră în atribuțiile noastre
O altă entitate implicată în avizarea porților de gabarit și a celor de avertizare a fost Comisia Tehnică de Circulație din cadrul Primăriei Municipiului București. A spus-o chiar Inspectoratul de Stat în Construcții în comunicatul public emis după acuzațiile făcute de primarul Nicușor Dan.
Conform documentelor deținute și de Libertatea, pe 2 noiembrie 2022, într-o ședință extraordinară restrânsă, Comisia Tehnică de Circulație a PMB a avizat din punct de vedere tehnic amplasarea unor porți de avertizare gabarit la cele două intrări în Pasajul Unirii. Documentul este semnat de vicepreședintele comisiei, Filip Atanasiu.
În răspunsul oferit Libertatea, Comisia PMB susține contrariul. „Poarta de gabarit nu a fost avizată de Comisie, nefiind în atribuțiile acesteia. În baza Protocolului semnat între Primăria Sectorului 4 și Primăria Municipiului București, prin Administrația Străzilor București, Primăria Sectorului 4 a realizat toate lucrările la Pasajul Unirii și are în garanție de bună execuție această investiție, ASB nefiind implicată în această lucrare, cu atât mai puțin în aspectele privind poarta de gabarit”.
Întrebată dacă are la cunoștință efectuarea unor verificări sau analize privind siguranța participanților la trafic, PMB a dat următorul răspuns: „Primăria Municipiului București este proprietarul obiectivului, dar conform HCGMB nr. 164/30.03.2022 prin care s-a aprobat Protocolul de asociere privind realizarea unui parteneriat între Municipiul București prin Administrația Străzilor și Primăria Sectorului 4 în vederea finanțării și derulării lucrărilor de consolidare și reabilitare a obiectivelor: Pasajul Unirii, Pod Planșeu Unirii, zonele conexe și adiacente, care asigură funcționalitatea și exploatarea în siguranță a acestora, în conformitate cu documentația specificată mai sus, întreaga responsabilitate, până la ieșirea din garanția de bună execuție, revine în totalitate Primăriei Sectorului 4”.
<strong>Din documentele avizate de Comisia Tehnică de Circulație reiese faptul că pe limitatorul de gabarit, cel care a căzut și turtit autocarul, urma să fie adăugată pe grinda orizontală, suplimentar, un grilaj metalic, care ar fi adăugat alte 272 de kilograme în plus.</strong>
Brigada Rutieră de la Poliția Capitalei: „Nu revin în sarcina structurilor de poliție”
Și Brigada Rutieră se numără printre cei care au avizat porțile de gabarit. Poliția, susține într-un răspuns dat Libertatea, că implicarea ei în timpul și după finalizarea lucrărilor la Pasajul Unirii s-a limitat la nivel de fluidizare a circulației și de semnalizare rutieră.
„Poliția Municipiului București, prin Brigada Rutieră, a emis avizul pentru închiderea Pasajului Unirii în vederea execuției lucrărilor de modernizare, respectiv pentru semnalizarea rutieră temporară a restricțiilor. Redeschiderea pasajului s-a realizat la data prevăzută de avizul unității noastre, respectiv 04.09.2022, iar polițiștii rutieri au efectuat verificări care au vizat existența indicatoarelor rutiere de reglementare a circulației din zonă/poziția acestora, precum și corectitudinea marcajelor rutiere”, a explicat Poliția Capitalei.
Cu privire la implicarea instituției în proiectarea/execuția și montarea porții de gabarit, „aducem la cunoștință că aceste activități nu revin în sarcina structurilor de Poliție Română”.
Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC): „Respectă toate reglementările tehnice în vigoare”
Instituția supremă în construcții este însă Inspectoratul de Stat în Construcții. Este autoritatea națională care verifică, controlează, autorizează, avizează și reglementează standardele în construcții.
Este instituția a cărei misiune e să certifice siguranța în construcții.
Inspectoratul de Stat în Construcții nu a dorit să discute cu reporterii Libertatea despre lucrările de la Pasajul Unirii decât în scris.
Inspectori în construcții din cadrul lnspectoratului în Construcții al Municipiului București au efectuat acțiuni de control privind verificarea respectării prevederilor legale și a documentației tehnice la executarea lucrărilor de construcții aferente acestui obiectiv, din care fac parte și lucrările de montaj porți de gabarit.
ISC susține:
În legătură cu normele care reglementează construirea unor elementele de restricționare a circulației rutiere – porți de gabarit – „pe parcursul controlului efectuat, a fost prezentat și punctul de vedere al proiectantului de specialitate referitor la respectarea reglementărilor tehnice și a directivelor europene aflate în vigoare”. Directiva Europeană 96/53/CE din 1996, cu modificările și completările ulterioare, „dă posibilitate impunerii de restricții locale asupra dimensiunilor vehiculelor pe anumite sectoare de drum, unde infrastructura nu este adecvată. Pentru Pasajului Unirii, această limitare a gabaritului vertical este de 3,50 m”.
Astfel de restricții trebuie să fie semnalizate conform prevederilor SR 1848-7:2015 Semnalizare rutieră. Marcaje rutiere. În cazul de față, spune ISC, „fiind vorba de un pasaj inferior, există pericolul de colaps în eventualitatea impactului de către un vehicul agabaritic care ar lovi suprastructura. Din acest motiv, practica inginerească este de a preveni deteriorarea structurii prin introducerea unor porți de gabarit. Acestea sunt elemente suplimentare de siguranță cu rolul de a opri, nu doar de a avertiza, vehiculele care nu respectă limitarea de gabarit”.
Inspectoratul susține că „din punct de vedere statistic, scenariul cedării suprastructurii unui pasaj în urma impactului cu un vehicul are potențial mult mai mare de vătămare și pierderi de vieți omenești decât cel al opririi bruște a vehiculului respectiv înainte de structură”
Pentru proiectarea și execuția porților de gabarit, mai precizează ISC, nu există reglementări tehnice specifice, atât la nivel național, cât și internațional. „De-a lungul timpului, acestea au fost realizate într-o varietate mare de soluții, cu stâlpi din beton sau din oțel, dar întotdeauna cu rigle (bara orizontală) din oțel. Conform documentelor puse la dispoziție și în urma vizitelor în teren, se poate afirma că lucrările propuse pentru restricționarea accesului vehiculelor cu gabarit mai mare decât cel permis (măsuri de atenționare, dirijare și oprire) respectă toate reglementările tehnice în vigoare.”
A început deja montarea noilor sisteme
O grindă de gabarit a fost agățată de un autocar plin cu 47 de turiști și care a fost condus de un șofer care a omis restricțiile impuse de intrare în Pasajul Unirii. Grinda de oțel a căzut peste autovehicul, turtindu-l. 25 de pasageri au ajuns la spital, unul a decedat pe loc.
Inspectoratul de Stat în Construcții susține că rolul acelei grinde este acela de a opri cu orice preț autovehiculele care nu respectă limita de înălțime pentru a nu avaria structura pasajului.
Pe 8 martie a început montarea noilor sisteme de semnalizare a înălțimii maxime admise de 3,5 metri pentru circulația vehiculelor prin Pasajul Unirii. Primăria Sectorului 4 a anunțat că vor fi instalate noi porți de presemnalizare, cu senzori de măsurare, camere video și panouri informative, dar și noi porți de gabarit, „construite din metal, cu rolul fundamental de a opri orice vehicul cu o înălțime mai mare de 3,5 metri”.
După două luni și jumătate de la tragedie, procurorii anchetează o singură persoană, șoferul autocarului, care nu a respectat semnele de circulație.
Foto: Dumitru Angelescu