În ceea ce priveşte cazul recent al dezinformării privind dronele rusești în România, expertul media Cerasel Cuteanu a evidențiat într-un interviu video acordat Reporter 24 importanța unei comunicări coerente și corecte din partea autorităților. El analizează modul în care un „fake news” poate afecta percepția consumatorilor și argumentează că politicienii ar trebui să evite implicarea în combaterea fenomenului, pentru a menține democrația și încrederea în informație.
Cerasel Cuteanu este un doctorand al Universității Babeș-Bolyai, specializat în marketing, care efectuează o cercetare doctorală interdisciplinară în jurul fake news. Cuteanu este și Fellow al Media Journalism Research Center, iar proiectul său vizează educarea consumatorului pentru a reacționa în timp real la fake news.
„Sub presiunea de a evita activarea Articolului 5 al NATO, Guvernul român a pretins în mod fals că nu au căzut drone rusești pe teritoriul românesc, o decizie menită să înșele proprii cetățeni în loc pe dușman. Urmările acestei înșelătorii confirmă în mod clar că utilizarea știrilor false, chiar în scopul unui rezultat corect, este o strategie impractică.
(…) Președintele României, Klaus Iohannis, a respins ferm afirmațiile Ucrainei, susținând că nicio dronă nu a aterizat vreodată pe teritoriul românesc.
Cu toate acestea, adevărul din spatele presupusului incident al dronei rusești pe teritoriul românesc a ieșit în sfârșit la iveală. După publicarea imaginilor care arată resturile și confirmarea ulterioară din partea Ministrului Apărării, s-a stabilit fără echivoc că o dronă rusă a căzut într-adevăr pe teritoriul românesc. Astfel, Președintele a fost obligat să își revizuiască declarația inițială.
(…) Cu toate că intențiile sale au fost, probabil, bune, acțiunile Președintelui s-au dovedit a fi extrem de problematice, deoarece au declanșat o serie de evenimente care ilustrează pericolele bazate pe știri fabricate”, arată Cuteanu.
Expertul spune că s-a dovedit în cele din urmă că un abuz de putere a fost meticulos orchestrat pentru a asigura eficacitatea unei campanii de dezinformare.
„Această tactică, adesea folosită de guverne, își propune să inducă în eroare publicul și să manipuleze percepția acestuia. Primarul unui sat, care fusese vizat de dronele rusești care atacau portul ucrainean Izmail, a vorbit despre o dronă căzută în zonă. Cu toate acestea, i s-a atras imediat atenția să nu discute mai mult despre acest subiect, deoarece ar fi putut escalada tensiunile dintre România, NATO și Federația Rusă.
Cât de mult v-a influenţat cazul dronelor ruseşti căzute pe teritoriul României? Răspunde unui scurt sondaj
O altă consecință a deciziei greșite de a răspândi dezinformări a fost că Federația Rusă, percepând utilizarea știrilor false ca pe o vulnerabilitate, și-a menținut poziția îndrăzneață. Ca rezultat, au fost găsite încă două drone pe teritoriul românesc în săptămânile care au urmat minciunii Președintelui român”, mai spune Cerasel Cuteanu.
Interviul complet poate fi urmărit aici:
Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.
CITEŞTE ŞI:
- Ce a învăţat România după ce mai multe drone ruseşti au fost doborâte pe teritoriul său şi ce trebuie să ştie populaţia din zonă
- Cazul dronelor ruseşti | Ce trebuie să ştie populaţia de la graniţa cu Ucraina (VIDEO INTERVIU)