marți, octombrie 3, 2023

Croaţia a intrat în Spaţiul Schengen şi în zona euro

EconomieCroaţia a intrat în Spaţiul Schengen şi în zona euro

La miezul nopţii, odată cu intrarea în noul an, Croaţia a spus adio monedei sale, kuna, devenind al 20-lea membru al zonei euro. În acelaşi timp, este cel de-al 27-lea stat care a aderat la Spaţiul Schengen, o zonă vastă în care peste 400 de milioane de persoane pot călători liber, fără controale la frontierele interne.

Ziarele locale au salutat sâmbătă cele două evenimente, cotidianul Vecernji List numindu-le „încununarea aderării la UE” pentru Croaţia.

Duminică, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este aşteptată să participe la marcarea oficială a acestui dublu eveniment.

Ţara, care îşi declara independenţa faţă de Iugoslavia în 1991, iar în conflictul care a urmat (1991-1995) aproximativ 20 000 de oameni au murit, a intrat în UE în iulie 2013, pentru ca acum să ajungă la acelaşi statut cu cei mai vechi membri ai Uniunii Europene.

Liderii croaţi subliniază în mod regulat beneficiile pe care cei 3,9 milioane de compatrioţi le-au obţinut prin aderarea la zona euro şi la spaţiul Schengen. „Două obiective strategice pentru continuarea integrării în UE”, a punctat miercuri premierul conservator Andrej Plenkovic.

CE ADUCE CROAŢIEI INTRAREA ÎN ZONA EURO

Experţii spun că trecerea la moneda euro va contribui la protejarea economiei Croaţiei, una dintre cele mai slabe din UE, într-o lume caracterizată de o inflaţie în creştere, de o criză energetică severă şi de insecuritate geopolitică după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie. În noiembrie, inflaţia ajunsese la 13,5% în Croaţia, faţă de 10% în zona euro.

Ţările est-europene care sunt membre ale UE, dar care nu au optat pentru euro, cum ar fi Polonia şi Ungaria, s-au dovedit şi mai vulnerabile la creşterea preţurilor.

Pentru guvernatorul băncii centrale croate (HNB), Boris Vujcic, renunţarea la kuna, moneda naţională care a fost introdusă în 1994, este „singura politică rezonabilă”.

„Euro aduce cu siguranţă stabilitate economică şi securitate”, a declarat pentru AFP Ana Sabic, oficial al HNB. Toate segmentele societăţii – indivizi, companii şi stat – vor beneficia de pe urma adoptării monedei euro, a insistat ea.

Experţii citează în special eliminarea riscurilor de schimb valutar şi condiţii mai bune pentru împrumuturi.

CROAŢII SE BUCURĂ PENTRU SCHENGEN, DAR SE TEM DE EURO

Cetăţenii obişnuiţi au sentimente amestecate: deşi, în general, salută eliminarea controalelor la frontieră, schimbarea monedei inspiră neîncredere.

În ultimele zile, clienţii au stat la coadă la bănci şi la bancomate pentru a retrage bani, temându-se de probleme de plată în urma schimbării.

După miezul nopţii, guvernatorul băncii centrale a retras în mod simbolic euro de la unul dintre aceste aparate din centrul Zagrebului.

Mulţi dintre croaţi se tem, de asemenea, că introducerea monedei euro va duce la creşterea preţurilor – în special pentru că firmele le vor rotunji la momentul conversiei.

„Vom plânge după kuna noastră, preţurile vor exploda”, crede Drazen Golemac, un pensionar de 63 de ani din capitală. Soţia sa, Sandra, este însă optimistă şi spune că este sigură că „euro este mai valoros”.

Marko Pavic, un angajat al unei agenţii de turism, a declarat că ţara sa „se alătură unui club de elită”. Dar „euro era deja o măsură a valorii, din punct de vedere psihologic nu este nimic nou”, a spus el.

„Nu se schimbă nimic la 1 ianuarie, oricum totul este calculat în euro de două decenii”, a declarat şi Neven Banic, un alt angajat.

Euro este deja foarte prezent în Croaţia. Aproximativ 80% din depozitele bancare sunt denominate în această monedă, principalii săi parteneri aflându-se în zona euro, iar turismul, care reprezintă 20% din PIB, este alimentat de o clientelă europeană numeroasă.

CE ÎNSEAMNĂ PENTRU CROAŢIA INTRAREA ÎN SCHENGEN

Anul acesta, Croaţia a primit de patru ori mai mulţi turişti decât locuitori, iar aderarea la spaţiul Schengen va da un impuls şi mai mare acestui sector.

Cozile lungi la graniţele cu vecinii săi din UE, Slovenia şi Ungaria, vor fi de domeniul trecutului.

Duminică, 73 de puncte de trecere a frontierei vor fi închise. În aeroporturi, schimbarea va avea loc pe 26 martie, din motive tehnice.

În acelaşi timp, situaţia la frontierele Croaţiei cu vecinii săi din afara UE – Bosnia, Muntenegru şi Serbia – nu se va schimba aproape deloc: Croaţia aplică deja normele Schengen.

Reprimarea imigraţiei ilegale rămâne o provocare majoră. De când a aderat la UE, Croaţia a moştenit sarcina dificilă de a proteja o frontieră terestră externă de peste 1 350 km, cea mai mare parte fiind împărţită cu Bosnia.

Croaţia se află pe aşa-numita rută a Balcanilor de Vest, folosită de migranţi, dar şi de traficanţii de arme, droguri şi fiinţe umane, pentru a ajunge în Europa Occidentală.

După scăderea numărului de treceri ilegale din cauza crizei sanitare, Croaţia a înregistrat 30.000 de migranţi ilegali în primele zece luni din 2022, ceea ce reprezintă o creştere de 150% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Vezi si alte articole...

Din Oras

Gazetadetimisoara.ro

Ziaristi.ro

Femeiadeastazi.ro