Reporter 24 a desfăşurat un sondaj în cadrul campaniei privind gradul de pregătire al autorităţilor după activarea noii zone seismice din Oltenia. Am vrut să aflăm de la cititori de unde se informează, ce cred despre felul în care decidenţi se pregătesc în caz de cataclism şi în ce măsură cad pradă unor teorii ale conspiraţiilor.
Sociologul Alexandru Zodieru a fost invitat să comenteze rezultatele studiului la care au participat aproape 50 de persoane. El precizează că datele pot fi considerate „peste minimul de analiza statistica”, fiind vorba de peste 30 de răspunsuri.
Cei mai mulţi dintre respodenţi (51,1%) spun că ştiu ce ar trebui să facă în cazul unui cutremur de proporţii care ar lovi România, în timp ce mai puţin de jumătate (48.9%) răspun că nu.
În ceea ce priveşte gradul de pregătire a autorităţilor în eventualitatea unui seism, cei mai mulţi (53,3%) cred că cei care ar trebui să ia decizii sunt indiferenţi, în timp ce 40% cred că autorităţile au un grad de pregătire negativ, restul răspunsurilor fiind pozitive.
Majoritatea covârşitoare a respondenţilor (82,2%) consideră că s-ar simţi mai în siguranţă dacă ar şti care sunt clădirile din localitatea lor cu risc de colaps în caz de cutremur. Doar 17,% au răspuns invers.
În schimb, 66,7% dintre respondenţi cred că oamenii pot „crea” cutremure, iar 33,3% că acest lucru nu este posibil.
În ceea ce priveşte sursa informării pe tema seismelor, 64,4% spun că de pe internet, 22,2% din presă, iar doar 8,9% de la autorităţi. Restul respondenţilor susţin că prietenii lor sunt sursa cea mai bună de informaţie.
Rezultatele sondajului:
Sociolog: O majoritate crede totuși că există posibilitatea ca mișcările tectonice să poată fi produse de oameni
Sociologul Alexandru Zodieru arată că cercetarea este o investigaţie jurnalistică ce foloseşte o abordare sociologică.
„O mare majoritate a respondenților consideră că autoritățile statului nu sunt pregătite pentru intervenții în cazul unui cutremur de proporții. 93% dintre aceștia dau vina „preventiv” pe instituții ca fiind depăşite de situații care ar putea avea loc.
82% dintre participanții la studiu declara că ar dori să știe care sunt clădirile marcate cu risc seismic deși în eventualitatea producerii unui cutremur de mari proporții aceste date pot avea un caracter subiectiv, raportat la gradul mișcării tectonice”, arată Zodieru.
El mai constată că deși se sugerează în întrebare posibilitatea unei teorii a conspirației, o majoritate de 66 procente crede totuși că există posibilitatea ca mișcările tectonice să poată fi produse de oameni.
„Întrebarea avertizează asupra posibilității unor influențe informaționale nedorite de tipul fake news, dar chiar și așa adepții consiprationismului rămân majoritari. Internetul care poate include și presă online, este cel mai avizat în a oferi informații pentru cutremure și protecție civilă. Autoritățile sunt menționate de mai puțin de 10% dintre respondenți”, mai arată Alexandru Zodieru.
Sociologul concluzionează afirmând că prezenţa autorităţilor în mass-media este importantă, astfel încât informaţiile verificate să ajungă la cât mai multe persoane.
„Populația are așteptări ridicate referitor la intervenția autorităților și la o cât mai mare implicare a acestora, oamenii aproape că externalizează astfel chiar propria responsabilitate în fața unui cataclism. Este evident că înștiințarea persoanelor de către autorități referitor la posibilitatea unui cataclism, într-un conglomerat informațional foarte dens și voalat de teorii ale conspirației, este dificilă.
Totodată este importantă prezența permanentă în mass media TV/radio și online a unui mesaj constant al autorităților referitor la comportamentul oamenilor în cazul unui cataclism și la pregătirea acestora pentru situații de urgență, până la intervenția autorităților statului”, conchide Zodieru.
Alexandru Zodieru este general manager la Cult Market Research, ce face parte din Cult Grup, care are în componenţă alte trei entităţi, printre care cea mai importantă este Institutul de Studii Sociale şi Politice (ISSP).
Întrebări fără răspuns după cutremurul din Oltenia
Cutremurul produs în judeţul Gorj, pe 14 februarie, a adus din nou în prim-plan incapacitatea autorităţilor de a furniza informaţii clare şi la timp către populaţie, astfel încât să se evite panica şi isteria.
Din interacţiunea cu autorităţile din judeţele afectate de seismul de 5,7 grade pe scara Richter, produs pe 14 februarie 2023, am putut vedea că acestea nu au o listă clară cu clădirile care se încadrează într-o clasă de risc seismic, nu ştiu cine răspunde de verificarea acestora şi de consolidarea lor, iar răspunderea este pasată între Prefectură, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, primării şi Inspectoratul de Stat în Construcţii.
Mai mult, autorităţile se prevalează de unele prevederi din lege, pe care le interpretează după bunul plac, pentru a nu răspunde solicitărilor mass-media.
O astfel de atitudine lasă loc teoriilor conspiraţioniste, ştirilor false şi duce la creşterea nivelului de panică în rândul populaţiei. Seismul din 14 februarie a fost urmat, până în prezent, de peste 2.000 de replici, cele mai intense atingând în jur de 4 grade pe Scara Richter, astfel că starea de alertă şi de panică în rândul oamenilor este încă crescută.
Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.